vineri, 20 februarie 2009

nunta muta

N-am facut mare lucru in ultima vreme..La teatru am fost la Cafeneaua cu si in regia lui Malaele si la Sorry cu Mariana Mihut si Ion Caramitru. Nu m-a impresionat in mod deosebit nici una dintre piese..

Aseara in schimb am vazut Nunta Muta. L-am vazut pentru ca e primul film regizat de Malaele. Desi filmul nu se asemana cu restul filmelor pe care am cautat sa le vad lunile astea(filme de aventuri, straine), m-a incantat si m-a fermecat. Nu ma dau in vant dupa filme romanesti, mai ales in ultima vreme; de exemplu, Restul e tacere nici nu l-am dus pana la capat pentru ca mi s-a parut foarte foarte plictisitor.. Nu e cazul aici, Nunta muta fiind foarte dinamic, savuros si presarat cu umor subtil, amar pe alocuri si nu cred ca ma aventurez aiurea scriind ca e un film excelent!

Despre ce e vorba? O idee ar fi tragismul si ridicolul existentei in timpul comunismului. Mai exact, in timpul unei nunti, un grup de tarani sunt atentionati ca, din cauza decesului lui Stalin, nunta lor trebuie sa inceteze. Nu se conformeaza si barbatii sunt omorati. Ce mi-a placut? Pai.. mi-a placut ca n-am fost lasata sa ma plictisesc. Nu apucam sa ma obisnuiesc bine cu o scena, ca imediat se intampla ceva mai interesant. Dar cel mai mult mi-a placut delicatetea lui Malaele in a prezenta unul din aspectele vietii de atunci. N-au fost imagini socant de violente si parca Malaele nu a tintit catre nici un public in mod special. Iar cel mai trist mi s-a parut finalul, in care un grup de reporteri vor sa ia interviu vaduvei batrane acum, busind in ras atunci cand aceasta nu "intelege" propunerea "vrem sa va luam un interviu". Mi s-a parut trist, pentru ca multi avem tendinta sa ne batem joc de lucrurile care nu ne privesc in mod direct, facem bascalie din orice rahat si respectam poate prea putin unele lucruri.

In concluzie, acest articol nu vrea sa va indemne sa vedeti sau nu filmul, pentru ca nu e genul meu sa fac asa. E doar un mic semn de apreciere al unui actor talentat si promitator regizor, Horatiu Malaele.

marți, 13 ianuarie 2009

never too old to rock'n'roll, always too young to die

Uneori simt ca pot face orice. Ca pot zbura, ca pot ajunge pe Luna, ca pot ajunge in centrul Pamantului, ca pot fi invizibila, ca pot trai pentru totdeauna, ca pot misca obiecte concentrandu-ma sau ca pot calatori oriunde de indata ce as inchide ochii si mi-as imagina locul respectiv.

Acum port niste pantaloni de trening largi si gri si un tricou lalai pe care scrie New York Yankees. Ma simt foarte bine, desi sunt obosita..Ma urc pe masa, deschid geamul si pasesc pe pervaz. E noapte si e suficient de racoare. Sunt foarte curioasa si nerabdatoare.Trag aer in piept, zambesc si-mi iau zborul. Am o multime de fluturi in stomac si atat de multe sentimente contradictorii incat nici nu stau bine sa ma mai gandesc. Ma simt atat de bine.. O curba pe langa facultate si apoi o tin tot inainte catre Parcul Tineretului. Simt extaz si nebunie, dar asupra carora nu am nici un control. Nici la faptul ca voi "ateriza" nu ma mai gandesc.. Nu ma gandesc la nimic. Ma bucur de fluturii din stomac, de atemporalitate, irealitatea si lipsa oricarei griji...

Ce conteaza ce va fi cand o sa ajung la sol? Acum zbor. E clipa mea..

duminică, 4 ianuarie 2009

beyond...

I never meant 2 cause u any sorrow
I never meant 2 cause u any pain
I only wanted 2 one time see u laughing
I only wanted 2 see u laughing in the purple rain

Purple rain, purple rain..
Purple rain, purple rain..
Purple rain, purple rain..

I only wanted 2 see u bathing in the purple rain

I never wanted 2 be your weekend lover
I only wanted 2 be some kind of friend
Baby I could never steal u from another
Its such a shame our friendship had 2 end

Purple rain, purple rain..
Purple rain, purple rain..
Purple rain, purple rain..

I only wanted 2 see u underneath the purple rain

Honey I know, I know, I know times are changing
Its time we all reach out 4 something new
That means u 2
U say u want a leader
But u cant seem 2 make up your mind
I think u better close it
And let me guide u 2 the purple rain

Purple rain, purple rain..
Purple rain, purple rain..

If you know what Im singing about up here
Cmon raise your hand

Purple rain, purple rain..

I only want 2 see u, only want 2 see u
In the purple rain................

luni, 1 decembrie 2008

de vis...

Concertul pentru pian no 5 al lui Beethoven in interpretarea lui Rudolph Serkin e desavarsit.. are delicatete, claritate, putere, armonie.. Imi imaginez cum atinge fiecare clapa si cum se inalta sunetele alea incredibile, suave.. Si cu toate astea ma face sa ma zvarcolesc, sa-mi musc buza de jos, sa ma aplec cu capul pe pat si sa raman asa, sa inchid ochii si sa stau cu capul lasat pe spate, sa urmaresc ritmul gesticuland in felul meu..In mod sigur noaptea asta e dedicata pianului.. :)

joi, 20 noiembrie 2008

intr-o vara..

De data asta, atat versurile cat si imaginile sunt importante. Pentru mine adica. Imaginile-s din filmul "Notebook", o poveste de dragoste ca multe altele probabil.. Uitandu-ma la imagini si tot ascultand cantecul m-am dus inapoi in timp la vara de care imi aduce aminte melodia. Filmul l-am vazut pentru ca imaginile din clip ma intrigau..Ce o fi avand filmul deosebit? Depinde cu ce alte filme il compar.. Nu imi dau seama bine..As fi scris sensibilitate, pasiune, inocenta, delicatete... Dar astea se gasesc si-n alte filme. Nu e nimic profund aici iar dincolo de aura de film american e doar un film frumos. Dar cum nu totul poate fi explicat rational sau riguros, nu-mi mai ramane altceva de scris...Pentru ca de multe ori cuvintele spuse fara sa fie nevoie strica momentul. Si e pacat. Ei.. iar eu inca uit ca n-am decat 23 de ani si ca timpul spre deosebire de oameni nu are rabdare..The Perishers-Nothing like you and i

We spent some time
together walking
Spent some time just talking
about who we were
You held my hand so
very tightly
And told me what we
could be dreaming of

There’s nothing like you and I

We spent some time
together drinking
Spent some time just thinking
about days of joy
As our hearts started
beating faster
I recalled your laughter
from long ago

There’s nothing like you and I

We spent some time
together crying
Spent some time just trying
to let each other go
I held your hand so
very tightly
And told you what I would be
dreaming of

There’s nothing like you and I
So why do I even try?
There’s nothing like you and I

joi, 13 noiembrie 2008

Operatiunea "Vine Mos Craciun 2"

(deznodamantul, 104 pungute si putina bucurie adusa batranilor de la azil...)

Anul trecut -unii mai tineti minte poate- am strans fonduri pentru copii de Craciun, copii ai strazii ce se aflau sub indrumarea Fundatiei Parada din Bucuresti. Din punctul meu de vedere a iesit bine, adica am reusit sa luam cate un fular, dulciuri, fructe, prajituri, sucuri pentru vreo 50-60 copii(noi, adica eu cu prietenii, colegii, cunoscutii mei si alti necunoscuti de pe un forum cu topicuri generale). Nu a fost o actiune extraordinara.. a fost doar un gest frumos de Craciun.

Anul asta as vrea sa se repete povestea, insa sa strangem banuti pentru un azil de batrani. Cineva a propus sa fie un azil din Constanta, dar inca nu avem detalii suficiente. Vom avea in una/doua saptamani, inclusiv despre ce vom cumpara in functie de ce discutam cu cei ce se ocupa de locul respectiv. De fapt, asta este motivul pentru care scriu acest articol acum: as vrea sa-mi spuneti daca stiti vreun azil in afara Bucurestiului, de batrani, care v-a impresionat in mod deosebit. Si desigur, daca aveti placerea si putinta sa contribuiti cu ceva, pana pe la jumatatea lui decembrie, imi comunicati. Iar pentru cei care nu-s din Bucuresti sau Ploiesti, va anunt ca avem deschise 2 conturi: unul in lei, altul in euro. Imi spuneti si va dau detaliile.

Apoi, dupa ce se strang banutii si dupa ce cumparam toate cele, as vrea sa incercam sa ne strangem mai multi, de preferat intr-un weekend cand lumea are mai mult timp liber si sa ducem cadourile impreuna. Pentru batranii aia probabil ar conta foarte mult prezenta unor tineri, fie ea si pentru asa scurta vreme.. Sa vorbim, sa-i ascultam, sa discutam, ar fi o idee buna zic eu...

Tin sa precizez, cum am mai facut-o si-n alte situatii, ca nu e un gest cu o simbolistica aparte.. E doar o actiune caritabila si atat. Inutilitatea/utilitatea gestului ar putea fi extrapolata la multitudinea de alte lucruri pe care le facem zi de zi...

In rest, va multumesc ca ati avut rabdarea sa cititi articolul si va astept cu propuneri..

edit, 2 decembrie Stiu ca sunteti cu totii ocupati, asa ca sunt concisa: deoarece Constanta e departe si multi n-ar fi putut veni la imapartitul cadourilor, am gasit un azil de batrani langa Ploiesti, in localitatea Liliesti. Sunt aproxmativ 100 de batrani acolo..Ce le-om lua..intai sa vedem cat strangem. Pana acum am 350 de lei. De venit, daca puteti ar fi super. Ar trebui sa va deplasati pana in Ploiesti si de acolo ne descurcam noi. Aaaaa.. si daca aveti pe-acasa vreun pom de-ala artificial care nu va mai trebuie, ornamente pe care nu le mai folositi dar care inca-s dragute, nu le aruncati. Le putem dece aici. In rest, spor si distractie!

edit, 9 decembrie Noutati: impartitul cadourilor la azil am hotarat sa fie sambata dimineata, 20 decembrie. Cumparaturile le-as face pe 18 decembrie, seara. Banuti as strange pana pe 17. Va astept cu reclamatii si sugestii :P

sâmbătă, 1 noiembrie 2008

un alt mod de a freca menta

dupa o noapte in care am dormit foarte putin, sau mai bine spus dupa o dimineata in care am dormit foarte putin, am primit aceasta bucata, al carei inceput mi se pare perfect. as sta cu profunzimile mele si as asculta pana as imbatrani. ma simt mica, mica, de tot..