vineri, 22 mai 2009

helene



daca anonimul ce mi-a lasat comentariul precedent s-a plictisit la postu' trecut, apai acu' o sa caste zdravan de plictiseala :P

ne intoarcem in timp, suntem in 4 octombrie 2004, e luni dupa-amiaza, ora 12.30 iar eu intru imbujorata toata la primul seminar din faculta, intarziata fiind. port ia aia draguta a bunica-mii si am un ruscac din piele relativ voluminos. asa echipata ma indrept iute catre o banca unde sta o fata. nici nu ma uit bine la ea, atata doar ca poarta roz si nu-mi prea place mie culoarea aia, dar na.. m-am pus in banca de acum. ei, asta a fost episodul cand eu am facut cunostinta cu elena dragan, despre care nu stiam eu atunci c-o sa-mi mance zilele pret de 5 ani.. :P ma rog, cam 4, pentru ca primul an n-am prea avut treaba una cu alta.

asa.. acum nu stiu voi ce prieteni aveti, dar jur ca elena e prietena care are cele mai multe haine, bijuterii, perfumuri, farduri..si evident, sa nu uitam de..zecile de perechi de incaltaminte :P cand merge la cumparaturi, elena e ceva de genul "a, da, imi vine? bun, luam. culoarea frez?nici o problema! sigur gasim sa asortam la ceva" :)) mi-am spart ochelarii cu elena, mi-am picat un examen invatand cu elena, dar desigur, le-am luat pe restul :P intr-o sesiune a venit la mine la ploiesti si cica invatam :)) ne gasea tata la 5 dimi si zicea "iote domne, ce fete studioase!". ash! am fost amandoua prastie sesiunea aia, nici nu stiu cum am trecut de ea.

fura si divergente, ca asa e frumos intr-o relatie :P dar trecura. acum, elena se muta.. si deci n-o sa mai bem cafeua impreuna. dar din acest motiv, de ziua ei i-am luat o canuca hippie style, din care atunci cand isi bea cafeaua, poate s-o gandi la mine :P

apropo, eleno, stii ca au inchis jack, nu...?

miercuri, 20 mai 2009

m-am plictisit!

m-am plictisit de licenta, de caldura, de bucuresti, de punga de caramele pe care mi-am dat silinta sa o termin :P m-am plictisit de freza mea, de hainele mele, de incaltari, de prietenii mei :P m-am plictisit de bere, de filme, de muzica, de parfumul meu. m-am plictist de mess, m-am plictist de baze de date, de c#, m-am plictisit de aldea :P

dar.. as vrea sa merg la ateneu, la teatru, sa termin totusi licenta, sa descopar strazile din bucutrestiul de altadata, sa-mi iau un aparat foto semi-profi, sa ma plimb mai mult, sa alerg, sa merg pe munte, sa vizitez multitdinea de muzee din bucuresti pe care inca nu le-am vazut, sa beau o cafea din cand in cand in locuri cat mai putin aglomerate, sa nu mai pipez nici o tigara(aviz prietenilor mei fumatori!), sa beau vin de porto:P, sa umblu desculta mai des prin iarba din rectorat, sa vizitez stockholm si sa-mi schimb totusi freza... :P ah da, si abia astept sa-l "descopar" pe brancusi :P

evident ca nu m-am plictist, dupa cum ziceam in primul paragraf :P atata doar ca mi s-a luat de licenta. cine m-a pus s-o las iar pe ultima suta de metri? sfantul duh, evident! ei, si pentru ca fara muzica nu pot sa exit, va anunt ca astazi am ascultat de zor primul album portishead, pe numele de dummy. fain tare! recomandare de gradul unu, glory box.
si alta recomandare de gradul unu, pentru cei carora le place pianul, The Koln Concert, semnat Keith Jarrett, prima parte

sâmbătă, 16 mai 2009

paris, in luna florilor





Excursia de saptamana trecuta la Paris a fost foarte foarte dragutica. Am vizitat dupa principiul "graba strica treaba", asa ca am preferat sa vedem mai putine si mai pe indelete. Ce mi-a placut in mod deosebit fura urmatoarele: cimitirul Montparnasse(unde se afla mormintele a 3 romani: Brancusi, Ionesco si Cioran), atelierul lui Brancusi de langa Centrul de arta moderna Pompidou, Domul Invalizilor si...Versailles.

In prima poza avem Domul Invalizilor, unde se afla mormantul lui Napoleon. Deoarece Versailles mi-a placut mult mult mult mult, atasez si o poza in care o sa vedeti o mica parte din gradinile palatului, mai exact Gradina de portocali. Si pentru ca-s sigura ca fanilor mei ce nu m-au vazut de multa vreme le lipseste placuta-mi companie, avem si poza numarul 3, ce e facuta in fata la Notre Dame, in care aparem eu si un pitzigoi :P

Fotograful este la inceput, dar e simpatic, si se numeste Ripper. Iar multumiri avem si pentru gazda noastra din Paris, "vechiul" meu prieten Catalin, care fu o gazda...excelenta :P

marți, 5 mai 2009

cabana cheia, buila-vanturarita


o poza draguta cu mine si prietenii mei, facuta in fata cabanei cheia, la plecare; o poza care inseamna extraordinar de mult pentru mine... :)

iar intru ascultare, avem o melodie arhi-cunoscuta, dar nu ne intereseaza asta :P All For Love, asadar...

luni, 13 aprilie 2009

scurta incursiune in dobrogea

(pentru dani, cu dragoste :P)

am fost la mare weekend-ul asta, pe litoralul nostru drag romanesc, unde nu mai fusesem din 2007. din loc in loc cate un pet, deci nimic neobisnuit. pe drum insa ne-am abatut la monumentul de la adamclisi, monument ridicat de imparatul Traian in cinstea celor cazuti in batalia din 101-102. a fost placuta vizitarea, pentru ca am avut un ghid care ne-a dat explicatiile de care aveam nevoie.

apoi am continuat drumul catre litoral si am poposit in 2 mai, linistitor ca intotdeauna.

la intoarcere, mergand de la constanta spre tulcea, am vizitat cetatea histria, care nu m-a impresionat in mod deosebit deoarece n-am primit explicatii, si asta deoarece nu era nici un ghid. am vazut mormane de pietre despre care nu scria mai nimic. atata doar ca privelistea era foarte faina, in spatele cetatii vazandu-se lacul sinoe. in continuare, mergand spre babadag, am vizitat si cetatea medievala enisala, construita in sec XIII, pe un deal calcaros, in scop defensiv, militar si de supraveghere al drumurilor de pe apa. excelenta privelistea de acolo! mi-a mers la suflet.

iar aici atasez o poza din 2 mai in care se vede si drumul spre vama, pe plaja.

joi, 26 februarie 2009


If you've got love in your sights
Watch out, love bites

When you make love, do you look in the mirror?
Who do you think of, does he look like me?
Do you tell lies and say that it's forever?
Do you think twice, or just touch 'n' see?
Ooh babe ooh yeah

When you're alone, do you let go?
Are you wild 'n' willin' or is it just for show?
Ooh c'mon

I don't wanna touch you too much baby
'Cos making love to you might drive me crazy
I know you think that love is the way you make it
So I don't wanna be there when you decide to break it
No!

Love bites, love bleeds
It's bringin' me to my knees
Love lives, love dies
It's no surprise
Love begs, love pleads
It's what I need

When I'm with you are you somewhere else?
Am I gettin' thru or do you please yourself?
When you wake up will you walk out?
It can't be love if you throw it about
Ooh babe

I don't wanna touch you too much baby
'Cos making love to you might drive me crazy

If you've got love in your sights
Watch out, love bites
Yes it does
It will be hell

vineri, 20 februarie 2009

nunta muta

N-am facut mare lucru in ultima vreme..La teatru am fost la Cafeneaua cu si in regia lui Malaele si la Sorry cu Mariana Mihut si Ion Caramitru. Nu m-a impresionat in mod deosebit nici una dintre piese..

Aseara in schimb am vazut Nunta Muta. L-am vazut pentru ca e primul film regizat de Malaele. Desi filmul nu se asemana cu restul filmelor pe care am cautat sa le vad lunile astea(filme de aventuri, straine), m-a incantat si m-a fermecat. Nu ma dau in vant dupa filme romanesti, mai ales in ultima vreme; de exemplu, Restul e tacere nici nu l-am dus pana la capat pentru ca mi s-a parut foarte foarte plictisitor.. Nu e cazul aici, Nunta muta fiind foarte dinamic, savuros si presarat cu umor subtil, amar pe alocuri si nu cred ca ma aventurez aiurea scriind ca e un film excelent!

Despre ce e vorba? O idee ar fi tragismul si ridicolul existentei in timpul comunismului. Mai exact, in timpul unei nunti, un grup de tarani sunt atentionati ca, din cauza decesului lui Stalin, nunta lor trebuie sa inceteze. Nu se conformeaza si barbatii sunt omorati. Ce mi-a placut? Pai.. mi-a placut ca n-am fost lasata sa ma plictisesc. Nu apucam sa ma obisnuiesc bine cu o scena, ca imediat se intampla ceva mai interesant. Dar cel mai mult mi-a placut delicatetea lui Malaele in a prezenta unul din aspectele vietii de atunci. N-au fost imagini socant de violente si parca Malaele nu a tintit catre nici un public in mod special. Iar cel mai trist mi s-a parut finalul, in care un grup de reporteri vor sa ia interviu vaduvei batrane acum, busind in ras atunci cand aceasta nu "intelege" propunerea "vrem sa va luam un interviu". Mi s-a parut trist, pentru ca multi avem tendinta sa ne batem joc de lucrurile care nu ne privesc in mod direct, facem bascalie din orice rahat si respectam poate prea putin unele lucruri.

In concluzie, acest articol nu vrea sa va indemne sa vedeti sau nu filmul, pentru ca nu e genul meu sa fac asa. E doar un mic semn de apreciere al unui actor talentat si promitator regizor, Horatiu Malaele.